Pe Andrei Potorac nu mai retin cind l-am cunoscut, cu siguranta odata cu lansarea joobs.ro Nu ne-am intilnit in persoana inca desi au fost destule momente. Ne leaga o pasiune oarecum comuna: Flash-ul. El a dus pasiunea chiar mai departe: la nivelul la care poti face un startup din asta. Mai jos e un mini-interviu cu intrebari aleatorii.

Ce este Flabell?
Flabell este singurul site ce comercializeaza produse de tip Flash, fara nici un compromis din punct de vedere al calitatii. Prin achizitionarea unui produs de pe Flabell, se vor primi toate fisierele care au fost folosite pentru crearea acelui produs.

In spatele fiecarui produs se afla o echipa intreaga de creativi, iar produsul trece prin lungi sedinte de brainstorming inainte de a fi implementat.

De unde a venit ideea de Flabell?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie sa stii ca numele provine din alaturarea a doua cuvinte “flash” si “bell” care descriu perfect ideea din spatele proiectului. Flabell, spre deosebire de competitie, se focuseaza pe un singur produs saptamanal. La expirarea celor sapte zile suna clopotelul, iar produsul este blocat si mutat in arhiva, apoi urmatorul produs ii ia locul.
Datorita acestui concept, un utilizator poate decide pret de sapte zile daca doreste sa achizitioneze un produs, dupa care ii va fi mult mai greu sa intre in posesia lui.

Ideea a venit in urma cu un an, cand cautam diverse modalitati de a ne autofinanta pentru realizarea Blogvio. Ca top seller si membru al unui astfel de site, am decis sa gasesc o formula mai buna de comercializare a propriilor produse, si sa indepartez orice intermediari.

Dragos Manac a folosit un concept similar pentru ghelir.ro, diferenta fundamentala fiind ca Flabell comercializeaza produse digitale, saptamanal.

De ce Flabell?
Flabell este pariul nostru ca produsele digitale pot fi vandute in acelasi mod ca si produsele palpabile, iar utilizatorii presati de timp pentru a lua decizia corecta vor inclina inspre achizitionarea produselor. Spre deosbire de competitie, Flabell se focuseaza pe calitate ce va fi regasita in orice produs pe care il dezvoltam.

Cine sunt oamenii din spatele Flabell?
Flabell este primul start-up al companiei Vuzum Media, fondata de Andrei Potorac (CEO) si Andrei Neamtu (COO). Este un start-up pivot ce are ca scop atingerea unui buget intern suficient pentru sustinerea Blogvio – cel de-al doilea start-up al Vuzum Media. Din echipa mai fac parte Ionut Cirja, Dana Chichirita si Vlad Serban.
Pentru a afla exact cine ce a facut, va invit pe blog.flabell.com sau pe twitter (flabell) unde puteti afla mult mai multe detalii despre proiect.

Cit timp ati lucrat la implementare?
Doar la implementare s-a lucrat 5 luni. Cu tot cu planificare a durat mai bine de opt luni deoarece au fost mai multe proiecte la care s-a lucrat simultan.

Ce dificultati ati avut?
Cea mai mare dificultate a fost gasirea unei echipe valoroase. Proiectul a ajuns la un moment dat intr-un punct in care a fost reluat de la 0. Din punct de vedere tehnic nu am intampinat inca nici o dificultate.

Ce planuri sunt pe viitor de extindere?
Nu suntem foarte convinsi ca modul in care vom comercializa produsele va functiona, si am lasat deschise mai multe optiuni.

Stim ca acest sistem functioneaza pentru produsele reale, si ca avem un avantaj prin faptul ca putem vinde international fara a stoca produse si a plati transport – fiind vorba de produse digitale – in schimb nu suntem convinsi ca limitarea ca timp pentru achizitionarea unui produs este cea mai buna decizie.

Avem un exemplu foarte bun in care limitarea unor functionalitati a functionat incredibil, si ma refer aici la Twitter. Twitter a dovedit ca limitarea ca si numar de caractere a schimbat modul de a interactiona al oamenilor cu site-ul, si contrar asteptarilor a functionat foarte bine. Este un exemplu total deplasat, dar ideea este aceeasi – noi vom limita timpul pe care il are la dispozitie un utilizator pentru a cumpara un produs.

Daca limita impusa nu va merge, avem cativa asi in maneca pe care ii vom scoate la momentul potrivit.

Ce probleme crezi ca vor aparea?
Problema de care ne ferim este sa nu putem tine pasul cu un produs pe saptamana, deoarece vrem sa mentinem acelasi nivel inalt de calitate, si in timp va apare si nevoia de a oferi suport si a repara buguri pentru produsele din arhiva.

Cit de greu e sa vinzi produse online?
Depinde foarte mult ce produse vinzi. Atat timp cat exista freelancing, exista si vanzare de produse online.
Prin vanzarea de produse sub forma de stock, exista avantajul ca poti vinde de 10 ori mai ieftin decat o face un freelancer, si in acelasi timp poti face un profit de cel putin 10 ori mai mare.

Cum creezi o comunitate?
Cred ca nu exista o reteta pentru asta. O comunitate se formeaza in jurul unei idei bune, atunci cand mai multi oameni pasionati de acelasi lucru se regasesc in ideea ta. Am sa va zic reteta dupa ce reusesc sa creez o comunitate. :)

De unde vor veni clientii?
In ultimii ani am fost membru al unui astfel de site. Am urcat pana in topul listei, iar produsele pe care le-am construit sunt printre cele mai vandute de pe respectivul site. Ulterior am fost promovat la functia de Site Manager, de unde am invatat foarte multe din secretele acestui business.

Cea mai mare parte din clienti vor veni din Statele Unite, Marea Britanie si Australia. Sunt printre tarile care folosesc cel mai mult online-ul si au si resursele financiare necesare.

Sfaturi pt posibili competitori?
Singurul sfat este sa isi aleaga cu mare grija echipa, pentru ca este nevoie de oameni dedicati si cu experienta. Noi ne-am fript initial. :)

Succes!

• 10 intrebari inainte de a lansa o afacere
• Experienta antreprenoriatului
• La trecut, prezent

- Există vreo asociere între cnet.com şi cnet.ro?
- Nu. Să ne explicăm pe scurt. Situl a pornit în 2002 cu scopul strict de a oferi servicii de hosting pentru proiecte catolice. L-am atins, noi găzduind actualmente vreo 60-80 de situri, în special parohiale. Ne-a venit ideea să încercăm CNet.ro, cu C de la Catholica şi NET de la network: reţeaua Catholica în – să îi zicem – “traducere”. Ştiam de CNET.com atunci? Sincer nu îmi amintesc. Ştiam de Download.com, probabil şi de CNET.com. Cert e că nu am dorit să copiem vreun nume celebru. Aş fi vrut să fi fost mai atenţi atunci… În timp situl pe lângă serviciul de hosting a devenit şi un blog dedicat internetului şi calculatoarelor, dorind aici dincolo de orice confesiune să contribuim la popularizarea a ce e bun pe internet.

- Cum vă alegeţi articolele?
- Cu gândul la cititori. Ei sunt desigur utilizatori ai calculatorului şi ai internetului, iar unii şi “creează” pe internet, ca webmasteri. Articolele noastre trebuie deci să fie legate de calculatoare şi internet. Sunt de regulă introductive, adică de un nivel tehnic mediu sau chiar coborât, dar avem şi articole mai “elevate”, care sunt utile celor cu cunoştinţe mai avansate de HTML, PHP, programare în general. Sursele noastre sunt două: experienţa personală (întotdeauna când mă ciocnesc de o problemă şi îi dau de capăt devine articol pe CNet.ro) şi zecile de fluxuri RSS pe care le urmărim şi de unde evidenţiem ce găsim mai important şi interesant.

- Ce vă motivează?
- Când încă abia buchiseam calculatoarele m-a impresionat povestea Linux-ului: cum oameni, poate chiar fără să se cunoască, pot pune umăr lângă umăr să facă ceva gratuit pentru alţii. Un binecunoscut monah român spunea: “Dăruind vei dobândi.” Adevărul este că ne simţim foarte îmbogăţiţi dăruind altora din ceea ce noi ştim sau aflăm sau studiem. Mai sunt încă mulţi care pun semn egal între internet şi piraterie+pornografie. Noi dorim să arătăm că e şi multă “lumină” pe internet: atâtea proiecte interesante, multe gratuite (fie situri, programe sau jocuri), de care merită să se ştie.

- În afara de AdSense există vreo modalitate de monetizare a proiectului?
- Studiem şi alte modalităţi, dar pentru moment nu neapărat există, decât accidental.

- Cât de mare este echipa? Cum vă alegeţi colegii?
- Echipa de bază e micuţă, incluzând vreo 5 membri mai constanţi. Mai sunt şi unii colaboratori care au venit şi au plecat, sau care scriu mai rar. În principiu suntem deschişi spre colaborare, dar avem criteriile noastre.

- Cât de mult timp ia să construieşti o comunitate în jurul tău?
- Hmmm… Cum se măsoară o comunitate? Prin comentarii? Prin procentul de vizitatori care revin pe sit? Noi, după 2-3 ani de când funcţionăm şi ca blog nu ne putem mândri cu o comunitate foarte mare (cam două mii de vizitatori unici pe zi, dintre care cam 400 revin periodic), aşa că aş spune că se construieşte greu. Ştiu şi multe bloguri mici ce au până la 20-30 de comentarii pe articol, ceea ce mă surprinde. Probabil subiectele pe care le tratăm noi nu prea incită la vorbă. Constat însă şi o diferenţă de mentalitate între navigatorii români şi… ceilalţi. Dacă privim pe bloguri străine, vom vedea adesea că dacă X a scris un articol şi Y l-a citit şi era exact ce avea nevoie… mulţumeşte, dă un semn. Câţi dintre noi facem aşa ceva? Dar m-am îndepărtat de întrebare… ştiu…

- Ce doresc cititorii voştri?
- Uh, lovitură sub centură. Adevărul este că nu prea ştim, doar presupunem, şi unii dintre colaboratori insistă că ar trebui să facem ceva în acest sens. Noi mergem mai mult pe “din ce ştim/aflăm vă spunem”, şi mai puţin pe scris la cererea sau la nevoile cititorilor. Încercăm să le intuim, dar nu le ştim cu adevărat. Faptul că numărul vizitatorilor creşte ne arată că mergem într-o direcţie bună, dar la un moment dat va trebui să ne “interogăm” publicul. Problema e că a scrie despre ceea ce şti sau despre problemele pe care tocmai le-ai rezolvat e mai uşor decât a scrie despre o temă impusă din exterior, care poate cere timp de documentare. Iar timp nu prea avem.

- Aveţi şi alte proiecte? Sunteţi angajaţi full-time? Daca da, mai aveţi timp şi de CNet, altele?
- Fiecare dintre noi are propria lui slujbă/serviciu. Nimeni nu e plătit pentru sau de CNet.ro. Sarcina mea principală de exemplu este Catholica.ro dar mă ocup şi de o duzină de alte situri.

- Ce cheltuieli aveţi cu site-ul?
- CNet.ro, partea de blog şi partea de hosting, îşi desfăşoară activitatea pe mai multe servere, din România, Italia şi SUA. Principala noastră cheltuială este plata pentru aceste servere. Fără angajaţi nu există alte cheltuieli. Ne ajung oricum cele care sunt :) .

- Cât de important este să fii pasionat de ceea ce faci?
- Pasiunea şi competenţa sunt cred cheia succesului nu doar pe internet. Degeaba eşti competent într-o temă, dacă nu te pasionează. Degeaba eşti pasionat dacă eşti pe lângă domeniu. Ceea ce e important pentru navigatori să înţeleagă este că pasiunea nu se întreţine doar din interior, ci şi din exterior. Oricât de aprins ai fi tu însuţi de ceva, dacă reacţia celor pentru care faci ceea ce faci lipseşte, pasiunea se va diminua. Mă întorc la cuvântul pe care l-am învăţat fiecare de mic: “mulţumesc”. Eu însumi uit adesea această lecţie, dar caut când găsesc un blog interesant, un program interesant, ceva ce îmi reţine atenţia pe internet, să caut pagina de contact sau boxa de comentarii pentru a lăsa un gând, de recunoştinţă şi încurajare. Ajută la întreţinerea pasiunii.

- Există conţinut de calitate pe siturile/blogurile româneşti?
- Iarăşi o întrebare dificilă. Sunt categoric câteva situri româneşti bune. De regulă cele de nişă, cele specializate. Dar există şi multă imaturitate. O mare parte din blogosfera noastră e făcută de adolescenţi şi preadolescenţi la care nu întotdeauna pasiunea este motorul ci poate bravada, dorinţa de a experimenta, de a vorbi “public”, altceva. Aşa se face că multe bloguri sunt de o calitate – din punctul meu de vedere – slabă. O problemă generică este apoi limbajul: de la cel “colorat” la cel care nu respectă limba română. Mi s-a întâmplat de mai multe ori să vreau să recomand un blog românesc pentru ca frunzărindu-l să dau de articole vulgare, uneori mai rău. Cred că mai avem mult de crescut. Potenţial există şi adolescenţii care scriu de azi chiar bloguri, peste 10 ani s-ar putea să devină autori valoroşi.

• Antreprenori la Iasi
• Nou site de joburi
• Google traduce in romana

1/ Care mai este nivelul pieţei IT? Mai suntem ieftini şi buni?

“In IT suntem încă ieftini şi buni, în ciuda faptului că salariile au tot crescut.”

In IT suntem inca ieftini si buni, in ciuda faptului ca salariile au tot crescut, dar insuficienti ca numar de resurse si aiurea distribuiti demografic. Probabil ca nu e departe momentul in care vom deveni prea scumpi pentru ceea ce putem oferi, datorita cererii prea mari, a presiunilor financiare datorate relocarilor si a faptului ca nu exista premisele sa devenim mai buni.

2/ Firmele de recrutare sunt undeva pe locul 4 ca metodă de căutare a unui job. S-au inregistrat creşteri, scăderi în ultimii ani în ceea ce priveşte această metodă?
Externalizarea serviciilor de recrutare a devenit o practica frecventa atat pentru companiile mari cat si pentru cele medii/ mici. Companiile mari salveaza astfel costuri, dand agentiilor proiecte punctuale pentru care ar fi costisitor si neeficient sa-si sporeasca intern numarul angajatilor, iar companiile mici/ medii au dificultati generate de nerecunosterea lor in piata muncii sau de lipsa know-how-ului in zona de recrutare si selectie si de aceea apeleaza la consultanti experimentati. In plus recrutarea top managerilor si a specialistilor de nisa este frecvent externalizata, datorita “sensibilitatii” acestor proiecte. Ponderea acestei metode va creste constant si, simultan cu maturizarea pietei, va veni vremea in care recrutarea pe verticala va prinde din ce in ce mai mult teren.

3/ Cât de mare este avantajul unui portal generalist faţă de unul axat pe o nişă anume şi mai ales cât de mare e avantajul firmelor de recrutare nespecializate pe un domeniu anume cum e ITex?
Piata de resurse umane in general este imatura inca. A vorbi despre nise aici tine de viziune, nu de realitatea curenta. Portalelele cu profil general si companiile de recrutare similare au avantajul primului venit si anume o baza de candidati valorosi si fideli, care au crescut odata cu ele. Dezavantajul este ca deja devine dificil sa adaptezi mesajul catre un public cu caracteristici din ce in ce mai distincte.

4/ Sunt dispuse firmele mici, mijlocii să apeleze la servicii profesioniste de recrutare sau preferă metoda publicării în ziar, pe ejobs sau bestjobs, etc.? Ultimele metode menţionate, ce fel de rezultate aduc?
Firmele mici si mijlocii sunt pregatite sa mearga pe mana agentiilor de recrutare, intrucat succesul anunturilor se bazeaza pe reputatie, brand recognition, caracteristica deseori absenta in cazul lor. In plus, asa cum spuneam mai sus, multe nu au cunostintele, abilitatile de a-si asuma selectia angajatilor. In general acest tip de companii externalizeaza proiectele de recrutare grele, in care un simplu anunt de angajare nu are cum sa ajute sau pe cele care au esuat constant.

Simpla publicare a anunturilor de job in diverse medii este eficienta doar in cazul pozitiilor nespecializate sau de low management.

5/ Care sunt cele mai cerute poziţii firmelor de recrutare IT? In general, se apelează la aceste firme pentru volume mari de angajaţi?
Cele mai cerute pozitii sunt cele de programatori indiferent de limbajul de programare. Mai nou, cel putin in ceea ce ne priveste, a crescut cererea de recrutare a consultantilor pentru implementarea aplicatiilor de business (ERP, CRM, BI,…) si a analistilor. Se apeleaza la companii de recrutare inclusiv pentru proiectele “in masa”, cel mai frecvent mai multe firme isi asuma acelasi proiect.

6/ Firmele au de obicei o strategie (sau ar trebui) în ceea ce priveşte recrutarea de personal. Angajaţii au un plan în ceea ce priveşte viitorul lor profesional?
Majoritatea companiilor au stabilite, formal sau informal, posibile trasee profesionale ale angajatilor. Majoritatea angajatilor stiu, mai mult sau mai putin, cum ar trebui sa evolueze cariera lor. Din pacate, in IT timpul mediu de angajare intr-o companie, a scazut sub 2 ani. Este un interval prea mic sa poata permite punerea in aplicare a unui plan de cariera, ale carui etape dureaza in medie 3 ani.

7/ Cât de bine ştiu firmele să spună ceea ce-şi doresc în cadrul companiei lor? Cât de bine ştiu angajaţii să se vândă?
In momentul in care ajung sa ceara ajutor extern, companiile stiu destul de bine ce vor. De multe ori au avut deja o persoana angajata sau au trecut prin succese urmate de insuccese si sunt dispuse sa impartaseasca experientele trecute. Si angajatii au invatat sa se vanda, desi in IT am observat ca cei mai buni candidati sunt cei care nu au simtit nevoia sa invete trucurile specifice, sunt naturali si preocupati de aspectele profunde ale unei oferte de angajare.

8/ Colaborează companiile între ele, recomandându-şi angajaţi sau dimpotrivă au grijă să facă menţiuni “speciale” în contractul angajatului, asigurându-se că nu vor ajunge la concurenţă (eventual) în următorii ani.
In cazul angajatilor dispensabili, companiile sunt deschise catre concurenta; angajatii cheie devin insa subiect de conflicte deschise. In ceea ce priveste clauza de neconcurenta, putine companii o au formulata “ca la carte” in oferta de angajare, fapt care aduce cu sine incalcarea ei frecventa.

Am observat totusi ca exista o mai mare responsabilitate a declaratiilor atunci cand vine vorba despre cererile de recomandare: angajatorii au devenit mai deschisi, mai detaliati in exprimare, cauta inclusiv in cadrul organizatiei cauze ale succesului/ esecului fostilor angajati.

9/ Este timpul pentru o restructurare a metodei în care se face recrutarea? Se vorbeşte demult despre recrutare 2.0. Care este părerea ta?
In IT recrutarea 2.0 a inceput deja. Alte domenii nu simt inca nevoia de schimbare si va mai dura pana cand vor adera la noile metode.

Cred ca recrutarea 2.0 a adus cu sine o inversare a rolurilor: daca pana acum companiile asteptau pasive vizita potentialilor angajati, acum au devenit extrem de active in atragerea talentelor. Daca pana acum selectia se facea doar la nivelul departamentului de resurse umane, acum candidatul are la randul sau rolul de a selecta ofertele de angajare. Practic focusul se muta pe candidati, dupa ce un timp indelungat statutul suprem in ceea ce priveste recrutarea si selectia a fost detinut de catre angajatori.

Partea proasta este ca inceputurile, in orice domeniu, aduc numerosi speculanti. Cu timpul insa piata se va maturiza, companiile vor invata sa fie competitive in oferta de angajare nu doar financiar, iar candidatii vor invata sa pretuiasca dezvoltarea profesionala si nu doar pe cea strict personala.

10/ Ai lansat recent un produs: MyRecruiter. Se adresează doar pieţei IT? Vorbeşte-ne puţin despre el.
MyRecruiter este un produs gandit sa fie vandut pe orizontala, tocmai pentru ca piata este prea saraca la acest moment incat sa ne permitem rafinamente. Este o aplicatie care se adreseaza tuturor companiilor, mari sau mici, de recrutare sau din alte domenii, care au sau nu un departament de resurse umane, indiferent de volumul de date sau numar de utilizatori. Este o aplicatie complexa si totusi usor de utilizat, care oprimizeaza proiectele de recrutare, relatiile cu clientii si candidatii implicati, timpul. Sper sa aiba succes intrucat premisele sunt bune: departamentele de HR au inceput sa capete autonomie in bugete si decizii, recrutarea a devenit din ce in ce mai dificila si o astfel de aplicatie nu poate decat sa ajute, piata aplicatiilor de HR este inca insuficient populata.

• Actualizari si sugestii
• Avantajele si dezavantajele lucrului remote
• Studiu – Nivelul salariilor IT in Romania

[O sa mentionez totusi ca posibili chestionati: Sergiu, Emi si Vladimir, printre finalistii de la 11minutes]

Baieti, fiti cit mai creativi :)

• Twitter
• Slujba sau facultate!?
• Avantajele si dezavantajele lucrului remote

Madalin incheie prin:

“Exista doar succes generat de munca, idei excelente executate cu precizie, marketare si intelegerea dorintelor si necesitatilor Internetului romanesc. Timing is critical. Dar perioada cea mai buna este aceea in care tu esti in stare sa fi la inaltimea viselor si proiectelor tale. Si cand acel moment va veni, vei sti.”

• Stii ca e timpul pentru un nou job
• NetCamp 2007
• In atentia Web Designerilor

• Intre 1995 si 2000 studentii mai mult s-au angajat decat au invatat
• Salariile unui junior dintr-o multinationala IT pleaca din start de la 500-600 de euro
• Cei care stau in scoala si invata isi vor gasi cu siguranta un job bine platit in Romania
• Afacerile, dupa facultate
• Baietii de la Google au terminat facultatea, Bill Gates si Larry Ellison (Oracle), nu

via evangelist.ro

• Joburi bine platite in Romania si in strainatate
• Ce inseamna un job bine platit?
• Online Usability Manager la Vodafone